enfrenar — (Del lat. infrenare.) ► verbo transitivo 1 EQUITACIÓN Poner el freno al caballo. 2 EQUITACIÓN Enseñar a obedecer al caballo. 3 EQUITACIÓN Poner el freno al caballo y enseñarle a obedecer. 4 EQUITACIÓN Hacer que el caballo lleve la cabeza derecha… … Enciclopedia Universal
înfrâna — ÎNFRÂNÁ, înfrânez, vb. I. tranz. A pune frâu; p. ext. a îmblânzi, a domestici. ♦ fig. A stăvili, a reţine, a potoli. ♦ tranz. şi refl. fig. A (se) stăpâni, a (se) domina. – lat. infrenare. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
infrenato — in·fre·nà·to p.pass., agg. → infrenare, infrenarsi … Dizionario italiano
rinfrenare — rin·fre·nà·re v.tr. (io rinfréno) OB tenere a freno, trattenere {{line}} {{/line}} DATA: 1Є metà XIII sec. ETIMO: der. di infrenare con ri … Dizionario italiano
frâu — FRÂU, frâie, s.n. Totalitatea curelelor, împreună cu zăbala, care se pun pe capul şi în gura unui cal (de călărie) spre a l supune şi a l putea mâna. ♢ loc. adj. Fără frâu = neînfrânat, lăsat (prea) liber; dezmăţat. ♢ expr. A şi pune frâu limbii… … Dicționar Român
enfrenar — (Del lat. infrenāre). 1. tr. Poner el freno al caballo. 2. Enseñarle a que obedezca. 3. Contenerlo y sujetarlo. 4. Hacerle llevar la cabeza derecha y bien puesta. Un caballo bien [m6]enfrenado. 5. refrenar (ǁ reprimir). U. t. c. prnl.) … Diccionario de la lengua española